Ortografie

[Bogdan98]

@vlad, nu cred ca asta s-a intentionat, sa ne cramponam de cateva greseli, lipsa unor cratime, unul doua dezacorduri... ci folosirea acestora in mod curent. Una este ca intr-un text de 5-6 randuri sa-ti scape o greseala (asta este inerenta), si alta este ca intr-un text pe 2 randuri, sa nu ai o singura cratima, sa ai 3 verbe si 3 dezacorduri in acelasi timp. Asta cred eu ca este mult mai deranjant decat una doua erori - din greseala, graba, etc. In opinia mea, cine scrie la stilul respectiv, la fel si vorbeste, imi vine greu sa cred ca cineva vorbeste corect, si scrie ca "Marean"

[Dan pasare]

Topicul este foarte bun si va rog sa semnalati in continuare tot ce credeti ca merita. Daca obsevati ca cineva persista in greseli, incercati sa-l atentionati fara sarcasm sau ton superior.
Ce sa facem..... ''este uni care nu stie sa vorbesc romîneste bun''

[alex82]

chiar sunt curios daca va avea vre`un rezultat topicul acesta... cum zicea si Dan , sper sa se ramana la un ton educativ sa nu se ajunga la ceva nedorit...

[m0rpheus]

Da, m-ai prins aici Mihay, dar cica ar fi corect si "2 de I",

cand ai timp verifica si asta ca ma tin batos si as pune si un pariu

Am avut azi putin timp liber si am descoperit misterul.

Tocmai voiam să dezvolt o abisală speculaţie lingvistico-politică (relaţia dintre pleonasm şi cota dolarului), cînd am fost întrebat de ce spun eu "doi de 3" sau "doi de s", fiindcă n-ar fi corect, că doar nu spunem doi de cai sau doi de boi. Am mormăit un “hm” foarte nietzscheano-hyperionic undeva în beciurile sinelui meu şi am răspuns precum urmează.
Dacă lăsăm deoparte adevărul cinic că vorbirea ne-a fost dată ca să ne ascundem mai bine gîndurile, trebuie să admitem că rostul limbii e să ne ajute a ne înţelege reciproc. Corectitudinea care nu aduce claritate nu face doi bani. Dacă mai există cărţi care recomandă să spunem: "În sesiunea asta am luat doi trei", cărţile cu pricina greşesc în acest punct şi nu vă sfătuiesc să le ascultaţi. Chestiunea a fost tratată şi de Al. Graur într-un articol publicat într-un număr al ziarului Adevărul din 1937 şi republicat în culegerea Puţină gramatică, volumul 2. Iată punctul meu de vedere şi "pe ce mă bazez", cum ar zice un personaj de-al lui Marin Preda. Propoziţii de genul "Studentul a luat 2 cinci şi 3 opt", cred că veţi fi de acord că sunt eminamente neclare, başca faptul că nici nu pot fi scrise cu cifre (2 lînga 5 s-ar citi 25). Cifrele şi literele luate în sine sunt prea puţin substanţiale ca să le putem simţi ca pe nişte entităţi care primesc normal numeralul: doi cai, două supersonice etc. Păi, pot eu să spun că dolarul se exprimă acum în lei prin 2-7 şi 2-0? Parc-ar fi rezultatul unui meci! E nevoie de un element ajutător, care este prepoziţia de, venind în fond din expresia "de-alde". Dar cum "a luat 2 de-alde 3" ar fi prea mult, e suficient "a luat doi de 3". Rostim 2-3, 2-5 atunci cînd, de pildă, dictăm o listă cu zecimale şi facem economie de efort, ca să nu repetăm de zeci de ori 2 virgulă 3 etc. La fel e situaţia în privinţa literelor, luate în sine, ca simboluri ale sunetelor. E corect să spunem că Vasile Aaron se scrie "cu 2 de a", Costache Facca, "cu 2 de c", copii "cu 2 de i", pentru a evita aspectul tulbure, de formulă matematică, al exprimării 2a, 2c, 2i. Spunem 2a, 2c în situaţii precum următoarele: cînd e vorba de un număr de casă (“eu stau la 11, el la 11a”), cînd e vorba de denumirea unui paragraf (“mai jos, la 3a, este dată rezolvarea problemei”) sau, în fine, în limbajul matematic (“2a+3i=x”). În schimb, cînd literele sau cifrele denumesc NU simboluri abstracte ale sunetelor, ci obiecte, desene sau fenomene din afara vorbirii, ele pot fi tratate ca nişte substantive, ca în următoarele exemple: “viorile au de-o parte şi de alta a corzilor două F-uri”, “el are două M-uri de conducere”, “pe rochia ei erau desenate nişte S-uri”, “aici am să pun două T-uri ca să-mi susţină partea asta” şamd. La fel se întîmplă, ziceam, cu unele cifre, de ex.: “a făcut pe gheaţă vreo 10 opturi” (şi NU “zece de 8”).

Acesta e un citat de-al lui Pruteanu.
Deci, corect din punct de vedere gramatical este "doi i", dar se foloseste "doi de i" pentru o mai buna intelegere in comunicare.

Deci din punct de vedere gramatical ai avut dreptate Mihay.

[Mihay]

[Dan pasare]

Multumim m0rpheus
Sper sa vedem cat mai multe argumentari de genul asta pe acest topic.

[m0rpheus]

Cu placere, oricand pot. Problema e ca gramatica o stiu foarte bine, dar doar pentru mine. Nu stiu cum sa explic si la unele nici nu stiu sa mai argumentez de ce e asa ) Dar pe net gasim orice, asa ca oricine are nelamuriri poate posta aici si le venim noi de hac

[Dan pasare]

Vreau sa fac si eu o remarca
Am observat de multa vreme ca exista un obicei foarte raspandit in a utiliza cuvantul ''genul'' intr-un context pe care il consider.....incomplet.
Ca sa va exemplific:
''Cauta un CD player ieftin sau ceva de genul.''
''Spune-i ca esti bolnav sau ceva de genul.''
Uneori am observat si utilizarea total incorecta a cuvantului ''genu'', cuvant cate nu exista in limba romana.
In cele doua exemple de mai sus, nu vi se pare ca lipseste ceva??? Nu ar ''suna'' mai clar astfel :
''Cauta un CD player ieftin sau ceva de genul acesta.''
''Spune-i ca esti bolnav sau ceva de genul ăsta.''
Pronumele demomstrativ ''acesta'' sau ''ăsta'' find postpus, devine adjectiv demonstrativ,adica lamureste la ce ''gen'' se refara vorbitorul.
De ce trebuie sa lamureasca?
Pentru ca in expresiile citate exista si conjunctia ''sau'' care inseamna oferirea unei alternative care poate fi similara dar poate fi si total diferita.
''Cauta un CD player ieftin sau ceva de genul unui capac care sa-ti acopere gaura din bord''
''Spune-i ca esti bolnav sau ceva de genul 'de maine nu mai vin deloc' .''
Asa ca cei care folosesc in mod curent expresia ''de genul'', ar face bine sa si lamireasca la ce gen se refera.

[Mihay]

Se trage de la Eugen Ionescu Cristea ( 36 titluri de campion al Romaniei la Raliuri, Viteza in Coasta si pe Circuit Stradal ) caruia i se spune " Nea Genu` "

[Dan pasare]

Tereacu cu ralyele tale

[vlad]

Am si eu o intreabare daca tot e vorba de cuvintele limbii romane. Ce dracu inseamna "tereacu", ca pe bune daca stiu.

[Bogdan]

tereacu = du-te dracu'

[catalin4u24]

tereacu @ marca inregistrata clubc4

[Bogdan98]

Nu e trademark Club C4...
Uite colea, si asta la prima "gugalire": http://codruttzz.blogspot.com/2008/01/s ... i-vii.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Vezi la ultimul comentariu... LaStArIcA spunea...

[vlad]

tereacu = du-te dracu'

Numai asta nu mi-a trecut prin cap, o prescurtare si o pocire. In rest am incercat de toate, dar tot nu mi-am dat seama de unde vine.