puteri reale

[Deese]

Nu ma pricep, dar probabil ca depinde ce masina ai.
Am vazut multe masini 'serioase' gen EVO, STi cu evacuarea schimbata complet si nu cred ca au castigat doar zgomot.

Eu ziceam ca multi oameni care isi modifica masina in sensul cresterii de putere, cand ii intrebi ce putere au acum zic asa: pai aveam 120 de cai, chippuirea mi-a mai dat 10, iar admisia si evacuarea inca 5, ca asa am vazut eu nu stiu unde.
Deci acum am 135.
Daca ei or sa faca un dyno probabil vor avea niste surprize privitor la cifra aia

[Shadow]

Pai eu asta zic...degeaba schimbi admisia si evacuare cu unele universale pt ca nu o sa castigi nimic.
Evacuarile, admisiile...etc, trebuiesc gandite pt fiecare masina in parte ca sa ai o crestere de putere.

[Doc]

Atentie valorile in CP nu se insumeaza atunci cand faci schimbari gen evacuare, filtru, soft, decat etc.

[SonyAD]

hmm.. eu cand mi-am facut testul dyno ( la cei din Tei... nu stiu cum ii cheama, dar mi se pare ca tot acolo ti-ai facut si tu ) mi-a dat 122 cp. sa inteleg ca herghelia aia era pe la volanta???
cum mi-a calculat mie pe cutie semi-automata pierderile?

Eu știam că toți producătorii europeni dau puterea la volantă. Poate nemții declară puterea la roată ca putere la volantă sau lumea papă... rahat... cu polonicul. Că doar e vorba de nemţoaice.

Ce înseamnă cutie semi-automată?

Cum măsoară dinamometrul pierderile dintr-o transmisie manuală? Eu intuiesc că pui maşina în punctul mort şi îţi învârte dinamometrul roţile să vadă cât de ușor poate accelera toate măruntaiele trenului de rulare şi ale transmisiei, de la pneu la arborele de ieşire din cutie şi pinioanele lui. Asta îți dă o idee aproximativă asupra pierderilor prin frecare + pierderile inerțiale.

Altă variantă aș zice că e să măsoare ce cuplu e necesar rolelor pt. a face roțile mașinii să mențină diverse viteze, cu transmisia pe liber. Așa ai obține un grafic cu pierderile prin frecare la diverse turații.

Dar nu știu cât de relevante sunt măsurătorile astea că nu măsori pierderile din toată transmisia. Doar până la arborele de ieșire din cutie, inclusiv.

[vlad]

Si in interiorul cutiei se invirte un arbore cel putin, unele roti dintate sau chiar toate in functie de tipul cutiei de viteze. Ai putea vedea si pierderea in cutie cuplind o viteza si tinind ambreiajul apasat, cu motorul oprit.
Dar sa nu detaliem prea mult acest lucru ca iar facem offtopic.

[mituc]

E relativ simplu dar nu foarte exact (din cauza ca nu se stie pierderea initiala care se aproximeaza cu 0 sau un procent oarecare, 5% de exemplu).
Dupa aia se da gaz la rablamentul de pe dyno, motorul o ia in sus in ture, turatia se ia fie de la alternator (90% din cazuri) fie de pe OBD, puterea sare in sus in concordanta cu turatia, se face o diferenta dintre puterea estimata in fiecare punct si puterea citita prin dinamometru, si aia e. Nu e nici o jmecherie.

[SonyAD]

Si in interiorul cutiei se invirte un arbore cel putin, unele roti dintate sau chiar toate in functie de tipul cutiei de viteze.

Da, acel arbore. Arborele de ieşire, care duce la diferenţial din cutia de viteze. Cred că majoritatea cutiilor moderne pt. maşini cu motorul dispus transversal sunt cu doar 2 arbori. Unul de intrare (de la discul de ambreiaj) şi unul de ieşire (spre diferenţial). Bine, şi un ax mic pe care culisează pinionul intermediar de marşarier.

Ţii minte că că noi am mai discutat despre transmisii ? Şi atunci tu mi-ai arătat că la cutia de Citroen nu toate pinioanele libere sunt pe axul de la motor. Eu am acceptat ce mi-ai zis că am calculat şi eu şi, într-adevăr, diferenţele de turaţie între pinioanele libere şi axul pe care se învârt nu era neapărat mai mare decât dacă ar fi fost toate pe axul de la motor. Trebuiau doar alese cu cap treptele pe care le lași libere pe axul de ieșire. Așa au putut face cutia mai compactă pe lungime că nu toate sincroanele sunt unul lângă altul pe același ax.

Dar asta înseamnă şi că nu prea poţi măsura f. precis pierderile din transmisie pt. că nu toate pinioanele din cutie se învârt după cum le cântă dinamometrul prin axul de ieşire al cutiei. În punctul mort, treptele care au pinionul liber pe axul de ieşire sunt învârtite de motor la turaţia lui de relanti.

Se învârt toate, într-adevăr. Dar nu toate din aceeaşi cauză.

Ai putea vedea si pierderea in cutie cuplind o viteza si tinind ambreiajul apasat, cu motorul oprit.
Dar sa nu detaliem prea mult acest lucru ca iar facem offtopic.

M-am gândit şi eu la asta dar nu prea e ceva f. elegant şi are şi rulmentul de presiune frecările lui, interne. Când e comprimat cu suficientă forţă să comprime placa de presiune poate transmite atât cuplu cât să strice măsurătoarea.

se face o diferenta dintre puterea estimata in fiecare punct si puterea citita prin dinamometru, si aia e. Nu e nici o jmecherie.

Care putere estimată? Nu poți măsura puterea la volantă decât scoțând motorul de pe mașină. Cum măsori puterea la volantă sau, la fel de bine, pierderile din transmisie?

[Shadow]

Sunt niste valori aprox pe care le are fiecare dyno...

Contrar la ce cred 90% din pers din RO...un dyno nu este folosit neaparat sa se masoare puterea unei masini...ci, in mod normal, sa se vada rezultatele intre modificari la o masina sau sa se faca direct diverse modificari care nu se pot face cand masina ruleaza...

[mituc]

se face o diferenta dintre puterea estimata in fiecare punct si puterea citita prin dinamometru, si aia e. Nu e nici o jmecherie.

Care putere estimată? Nu poți măsura puterea la volantă decât scoțând motorul de pe mașină. Cum măsori puterea la volantă sau, la fel de bine, pierderile din transmisie?

Am explicat mai detaliat mai devreme, daca tu vrei sa citesti doar o fraza din toate e doar problema ta

[SonyAD]

Nu. Eu te-am întrebat cum află dinamometrul puterea la volantă sau pierderile din transmisie când el poate măsura doar puterea la roată.

Şi oricum, dinamometrul nu funcționează așa. Nu face decât să măsoare f. precis şi f. des turația rolelor. Aşa obţine o serie de delta-uri de viteză unghiulară (viteză de rotație) aferentă unei serii de intervale egale de timp între măsurători. Împărțind creșterile de viteză la intervalul de timp dintre 2 cele măsurători între care s-a observat creşterea se obține o valoare a accelerației medii pe acel interval de timp.

Aceasta accelerație unghiulară reflectă cuplul motor (după modelul forţa = masa x accelerația, avem cuplu = masa x acceleraţia unghiulară). Știind masa rolelor dinamometrului şi acceleraţia unghiulară care le-a fost imprimată se aproximează f. ușor cuplul la acea turație .

Și tot așa pt. întregul grafic de cuplu înregistrat de dinamometru.

[mituc]

Nu. Eu te-am întrebat cum află dinamometrul puterea la volantă sau pierderile din transmisie când el poate măsura doar puterea la roată.

Scrie si asta mai sus. Initial se ia o valoare fixa, empirica.

Știind masa rolelor dinamometrului şi acceleraţia unghiulară care le-a fost imprimată se aproximează f. ușor cuplul la acea turație .

Masa rolelor devine o constanta in toata ecuatia sau se neglijeaza. Dinamometrul e setat sa opuna o rezistenta oarecare printr-o forta de frecare simulind o forta semnificativ mai mare decit cea a rolelor. De obicei se simuleaza prezenta unui vehicul cu o masa de o tona (de asta pe dinamometru motoarele cresc mai repede in ture, si totusi puterea le este masurata).

Astfel se calculeaza cuplul.

Apoi prin aflarea turatiei motorului (de la alternator sau mai rar de pe un port de date cum ar fi cel OBD) se calculeaza (atentie, calculeaza, nu masoara) si puterea.

Apoi, pentru a misca acele role, avind in vedere forta la inaintare opusa de ele + eventual masa rolelor mai obtii o valoare de putere: P=L/t, adica lucrul mecacic efectuat de forta care urneste rolele supra timp, L=F*d, adica forta * distanta, => P=F*v. Cum nici F (care e de fapt forta care ajunge prin transmisie la motor, nici v (adica viteza) nu sint constante, ajungi la o formula de genul P=dF/dt * d (distanta e care este, ramine forta pe care va trebui s-o iei derivata functie de timp).
Deoarece o rezolutie asa de mare nu e chiar necesara, se ia pur si simplu o multime discreta de puncte in timp cu o distanta intre ele suficient de mica incit F sa poata fi considerat constant, si se face calculul similar derivatei pe o multime discreta: P1=F1*(d1-d0)/(t1-t0) , P2=F2*(d2-d1)(/t2-t1), etc etc, pina la n - n-1.

Si ghici ce obtii din puterea calculata pe baza cuplului si puterea pentru miscat rolele! Shit! Obtii consumul de carburant pentru sesiunea dyno!

[SonyAD]

Ok. Aleg eu 1,000,000 kW din oficiu. Ce putere am la volantă?

[mituc]

Citeste mai sus, ca n-am avut timp sa scriu tot iar tu te grabesti ca o mireasa crezind ca tu chiar o sa ma poti prinde azi.

E vorba de valoare fixa sau empirica pentru procentul de pierdere, nu pentru putere. Deci te grabesti si la citit. Nasol.

[SonyAD]

Am nevoie de timp să citesc post-ul tău. A explodat deodată cu o grămadă de chestii de citit în el.

[Shadow]

Voi va plictisiti vineri seara acasa...